Autor: Natașa Tanska
Traducere: Jean Grosu
Adaptare: Jean Grosu
Regie: Nae Cosmescu
Gen: dramă
Durată: 68'

În timpul unei lecții private de limbă engleză, între profesoară și eleva Tereza se desfășoară un dialog care descrie foarte fidel relațiile de familie, cu bucurii și trădări.

LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ - PROFESOARA
RODICA NEGREA - TEREZA

decor: Cornel Ionescu; director de imagine: Edwiga Adelman; regia de montaj: Marga Niță; redactor: Constantin Paraschivescu

șef de producție: Ilie Măinescu; consultant: Gabi Dumitrescu; asistent regie: Gheorghe Pufulete; machiaj: Ion Toma; regia de studio: Alexandru Tiron; montaj electronic: Vasile Pintilie, Ionel Argintaru; sunet: Dan Cristian

„Leopoldina Bălănuță este o profesoară plină de solicitudine pentru eleva și partenera sa de joc, Rodica Negrea, care colorează afectiv un rol deopotrivă de bogat și de fin psihologicește căci personajul său își deschide sufetul, și, deschizându-l, și-l lasă pătruns de înțelegerea unor nebănuit de complicate relații. Desigur, pentru ca acest proces să se realizeze, trebuia ca partenera să-i catalizeze emoțiile, trebuia ca cineva să-i fie principiu trezitor din visul fericit al copilăriei la lumea reală a maturilor: acest rol îl joacă cu toată delicatețea Leopoldina Bălănuță.” Constantin Radu Maria, Teatrul, nr 6, 1979

„Şi, totuşi, spectacolul ....... reuşeşte să emoţioneze peste „jaloanele" scenariului. Regizorul Nae Cosmescu a ştiut - poate mai bine declt în multe dintre mizanscenele sale - să creeze o stare de aşteptare (printr-o apa rent banală acumulare a evenimentelor ascunse în vorbăria dezlînată a Terezei), să psihologizeze (în trăirile spontane şi profunde ale profesoarei de limbi străi ne) drama care se petrece în casa părinţilor Terezei. Ultimele douăzeci de minute, care relevă şi deplasează rapid intriga într-un explozibil punct culminant, sînt speculate de regizor cu o minuţioasă ştiinţă a crizei de timp în care poate intra personajul şi, totodată, spectatorul. Această distinctă reuşită a lui Nae Cosmescu ar fi fost desigur imposibilă fără distribuirea Leopoldinei Bălănuţă în rolul Profesoarei. Această actriţă ne-a redemonstrat că travecsează o etapă de maximă exprimare a registrelor sale su fleteşti.” Paul Tutungiu, Teatrul, nr 2, 1980