Autor:
Constantin Banu
Regie:
Olimpia Arghir
Gen: dramă
Durată: 79'
Povestea unui preot basarabean căruia ocupanţii i-au ucis familia și a fost deportat în Siberia. Ucide şi se substituie unui soldat rus în încearcarea de a ajunge în România infiltrat în armata rusă. Este primit ca ajutor în gospodaria unei văduve de război. Trece drept mut pentru a nu fi descoperit.
LUCIAN NUŢĂ – MUTUL
MARIA PLOAE – LICA
ION HAIDUC – ILIE
VIRGIL ANDRIESCU – BRATA
TEODORA CÂMPINEANU – ONICA
MĂDĂLIN DEACONU – RĂDUCU
MIHAI VERBIŢCHI – TĂLMACIUL
CRISTIAN NICOLAE – OFIŢERUL RUS
RUXANDRA SIRETEANU – FLOAREA
ION LEMNARU – BÂTUL
JANA GOREA – BÂTA
ROBERT RADOVENEANU – JANDARM I
ADRIAN DUŢĂ – JANDARM II
decoruri: Ion Olaru; costume: Elena Timonu; imaginea şi camera: Viorel Sergovici; montaj: Sebastian Chelu; redactor: Doina Teodoru
ilustraţia muzicală: Lidia Danciu; regizor secund: Daniela Videscu; machiaj: Daniela Crăciunescu, Adriana Popescu; producţia: Sorin Cristea; sunetul: Mihai Dragotă, Dan Marinescu; post procesare sunet: Florin Tăbăcaru, Radu Boeriu; maestru de lumini: Emilian Şerbănescu; electricieni: Gabriel Oprea, Florin Dragomirescu, Constantin Ticu; regizor de platou: Georgeta Baciu; asistenţi imagine: Ştefan Ţopană, Radu Carp; costumieră: Venera Verenca; efecte speciale: Mihai Reti; travelling: Viorel Mocănaş; recuziteri: Maşinişti: Gheorghe Ponoavă, Constantin Mircică, Cristian Nicolae, Daniel Naie, Tudor Ion Ştefan; titraj electronic: Daniel Popescu
„Teatrul Naţional de Televiziune a realizat un excelent film, de o frumuseţe aparte. Scenariul lui Constantin Banu are deopotrivă laconism şi complexitate, fior dramatic şi nerv politic, plasând un delicat conflict psihologic într-un controversat context istoric. Momentul „23 August '44" îşi recapătă dimensiunea reală din perspectiva unui sătuc românesc oarecare, a unei familii ca atâtea altele. Cucerită de această poveste impresionantă, construită într-o suită de stări ambigue, sentimente contradictorii şi dezvăluiri tensionate, regizoarea Olimpia Arghir şi-a asociat un profesionist de marcă, pe Viorel Sergovici. Operator-regizor cu o poetică personală, Sergovici a impus din filmare cadenţa melodică a naraţiunii, susţinută şi de ilustraţia muzicală (Lidia Danciu) şi de montaj (Sebastian Chelu). Armonia astfel instituită a permis evidenţierea autenticităţii: filmările au avut loc, în timp record, într-o aşezare argeşeană în care locuitorii au acordat sprijin deplin echipei, uşurând munca scenografilor (Ion Olaru -decor, Elena Timonu - costume). Un fluid de sensibilitate deosebită avea să se transmită şi interpreţilor, integraţi perfect ambianţei (…) În ultimă instanţă, filmul povesteşte despre ură şi crimă, iubire şi gelozie, despre vicii şi virtuţi omeneşti.” Irina Coroiu, Revista „Teatrul Azi”,nr. 4-5, 1997