Autor: Mircea Eliade
Adaptare: Constantin Dicu
Regie: Constantin Dicu
Gen: științifico fantastic
Durată: 97'

Conform unei legende, Ahasverus este condamnat să rătăcească fără odihnă până la sfârşitul lumii. „Jidovul rătăcitor" intră într-o relaţie maestru-discipol cu matematicianul Dayan pentru a afla de la acesta când se va produce sfârşitul lumii şi deci când se va elibera de blestem. Acţiunea se desfăşoară în Bucureştiul anului 1970. Intrigaţi de straniile călătorii efectuate de Dayan şi de „posibilităţile lui extrasenzoriale", ofiţerii de la Securitatea comunistă îl izolează într-un sanatoriu psihiatric special.

CONSTANTIN DINULESCU - JIDOVUL RĂTĂCITOR
MARIUS STĂNESCU - OROBETE CONSTANTIN, DAYAN
ION PAVLESCU - INSPECTORUL ALBINI
MIRCEA RUSU - RECTORUL
VLADIMIR GĂITAN - PROF. DR. DOROBANȚU
ION CHELARU - MEDIC PSIHIATRU
LIVIU CRĂCIUN - MEDIC PSIHIATRU
EUGENIA BOSÂNCEANU - BĂTRÂNA
VIOLETA BERBIUC - ASISTENTA MEDICALĂ
GAVRIL PĂTRU - STUDENT
ZOLTAN LOVAȘ - STUDENT
DAN SZUSZ BOCȘA - SECURISTUL FILATOR
CARMEN STIMERIU - ASISTENTA MEDICALĂ ANTOHI
MIHAI MOTOIU - DR. DOROBANȚU
PAUL NADOLSKI - POLIȚIST
STELIAN CĂRBUNARU - POLIȚIST

decor: Virgil Popa, Florentina Popescu; costume: Eugenia Botănescu; director de imagine: Liviu Pojoni; regia de montaj: Constantin Marciuc; redactor: Mihaela Burda

mașiniști: Ion Butnariu, Tache Vasile, Marin Tudorache, Petre Călin, Gheorghe Roșculeț; costumiere: Elena Șerban, Ioana Dragomir; lumini: Dragoș Gheorghiu, Mircea Gheorghiu, Aurel Ghinea, Silviu Covrig; machiaj: Mariana Lanăș, sunet: Nicolae Covrig, Viorel Constantin; titraj electronic: Daniela Galeriu; asistent imagine: Mihai Mihăilescu; procesare sunet: Dan Cristian, Florin Tăbăcaru; ilustrația muzicală: Lidia Danciu; șef de producție: Nicoleta Tudorache, Viorel Suciu; regizor secund: Roxana Istrate

Câştigător al premiului pentru Cel mai bun spectacol de teatru TV, anul 1995, Gala UNITER

„Regizorul Constantin Dicu l-a ales pe Marius Stănescu pentru rolul lui Dayan: „Sigur, ideea de a interpreta un rol scris de Mircea Eliade crispează pe oricine, indiferent de experienţă şi de vârstă. În ceea ce mă priveşte, pentru că îl iubesc foarte tare şi pentru că am avut o  experienţă teatrală cu « La ţigănci », această crispare s-a transformat într-o mare responsabilitate. Cea mai mare problema a fost să dau acestui personaj – un geniu matematic – o imagine cât mai apropiată de imaginea comună despre un geniu . Nu ştiu dacă am reuşit…” (Marius Stănescu).”, exclusivnews.ro