loader

RECOMANDĂRI

Imagine

Teleplay-ul dramatic „Dezertorul”, în regia lui Silviu Jicman, miercuri, la TVR Cultural | VIDEO

Miercuri, 8 noiembrie, TVR Cultural a difuzat teleplay-ul „Dezertorul”, bazat pe piesa lui Mihail Sorbul, în regia lui Silviu Jicman. Spectacolul face parte din proiectul „Teatrul Național de Televiziune”, al Casei de Producție TVR.

Piesa „Dezertorul” - „comedie tragică în trei acte” - a fost scrisă de Mihail Sorbul în 1919 și are ca temă războiul ce distruge totul în jur, acțiunea fiind plasată în primele zile ale ocupației germane asupra Capitalei, în Primul Război Mondial.

Piesa urmărește destinul lui Silvestru Trandafir, un sergent român mobilizat pe front, ce nu mai suportă gândul că soția sa i-ar putea fi infidelă si dezertează.

Ajuns acasă, după un incident cu Lică Chitaristul, pe care îl gonește pe fereastră, bărbatul se confruntă cu un mai vechi pretendent la grațiile Aretiei, locotenetul german Gottfried Schwalbe. Acesta se arată dispus să îl lase să plece pe dezertorul Silvestru, în schimbul Aretiei, „prada lui de război”.

Silvestru se înfurie și îi taie gâtul și, după ce se asigură că soția a părăsit locul faptei, se predă unei patrule germane. Ar fi putut să fugă, dar jertfindu-se, vrea să evite represaliile ce s-ar fi putut abate asupra unor nevinovați. Silvestru moare demn, ciuruit de gloanțele plutonului german.

Distribuția: Andrei V. Ciopec - Silvestru Trandafir, Ada Galeș - Aretia, Daniela Nane - Casiope Buzatu,  Liviu Pintileasa - Gottfried Schwalbe, Geo Constantinescu - Lică Chitaristu’, Axel Moustache - Hermann, Victor Bădoi - căpitanul român; Sergiu Tudorică, Massimliano Nugnes și Răzvan Enciu - soldați germani.

Echipa: scenografie decor și costume - Raluca Chelaru, montaj - Marius Șerban, procesare sunet - Cornel Ciuleanu, ilustrație muzicală - Mihaela Constantinescu, cameraman - Vlad Micu, director de imagine - Ovidiu Guzu, producător - Diana Dumitru, producător coordonator - Demeter András István, regie artistică - Silviu Jicman.

Față de piesa lui Mihail Sorbul, am realizat o extindere a spațiului de joc, astfel încât să urmărim acțiunea din piesă și în imediata apropiere a casei familiei Trandafir. Spectacolul este unitar din punct de vedere al timpului, spațiului și acțiunii. Ne-am propus ca, pentru a da o dimensiune universală poveștii noastre, să deschidem spațiul de joc, prin completarea scenariului cu secvente de război, sub formă de jurnal de front, pentru a configura atmosfera momentului (noiembrie, 1916, București, la două zile de la intrarea în Capitală a trupelor germane).

Aceste imagini sunt proiectate într-o sală de cinema din epocă, un spațiu inițiatic, traversat de toate personajele.

În același timp, pentru a dinamiza povestea, urmărim, în paralel, câteva momente din „munca” depusă de cel care a înființat Studioul Cinematografic al Armatei Române. Personajul Ion (Jean) Oliva, student la Paris, înființează, în 15 noiembrie 1916, Studioul Cinematografic al Armatei.

Acest personaj real va participa accidental în povestea noastră la cele mai importante momente ale acțiunii: de la dezertarea lui Silvestru de pe linia frontului, până la executarea protagonistului. Imaginile de război fac la rândul lor parte din construcția scenografică”, a explicat Silviu Jicman.

Teleplay-ul „Dezertorul”, realizat în anul 2018, a fost nominalizat la Premiile UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru TV.

 

Spectacole

mai multe

„E vorba despre o lume nicicând cunoscută, ermetică, una care supra-viețuiește tocmai pentru că e bine izolată, cine pătrunde acolo rămâne pentru veșnicie captivul normelor și al unei ierarhii neînțelese în totalitate, dar asumată firesc.” Nora...

O profesoară de la o școală de balet este reclamată la autorități de rele comportamente aplicate unei eleve. Din cercetarea disciplinară la care este supusă profesoara, se conturează dramele specifice adolescenței, cauzate de situația din sânul...

Un polițist retras, gentleman, își povestește aventurile din cariera sa. Între ele există și povești cu mai mulți oficiali ai unui guvern și mai multe doamne ale Bucureștiului de odinioară, taine care au rămas nedescoperite la vremea lor.