Autor: Radu Dragomirescu
Adaptare: Alexander Hausvater
Regie: Alexander Hausvater; regia tv: Ana Preda
Gen: dramă socială
Durată: 106'

Spectacolul pleacă de la un caz real al experimentului social de reeducare prin tortură, “Experimentului Pitești”. Narațiunea urmărește transformarea unui fost student în deținut și apoi în torționar, în perioada regimului totalitar comunist din România. Regizorul transformă toată drama protagonistului într-un eveniment emoționant pentru inimă și suflet, cu o muzică ce potențează și intensifică trăirile, cu videoproiecții ce metamorfozează scenele dominate de mişcări și dans. Basmul, puterea creaţiei şi dragostea sunt armele personajului principal în lupta sa cu dezumanizarea sistemică din detenție. În final, se poate spune că “Experimentul P” vorbeşte despre capacitatea noastră de a reacţiona.

GOGU PREDA - DEȚINUT DANIEL TEODORESCU, MIHAI GEORGESCU
CIPRIAN VALEA - NARATOR, GARDIAN, INTEROGATOR, CÂINE, TATĂL, LORENZO, AUREL ŞTEFĂNESCU, DEŢINUT VICTOR MIHĂILESCU
RAMONA OLTEANU - NARATOR, INTEROGATOR, DEŢINUT, LASCĂR GEORGIANA, PREZENTATOR DE CIRC, AUTORITATEA FINALĂ
ADA DUMITRU - NARATOR, BRÂNDUŞA ANGHEL, FLUTURE, INTEROGATOR, FEMEIA CU CÂINELE, IZABELLA, GARDIAN
DAN ANDREI - NARATOR, INTEROGATOR, DEŢINUT, ÎNGER, DOCTOR
DIANA BAGDASAR - NARATOR, MIREASĂ, ÎNGER, ELVIRA PINTILIE, FATA-POD
DANIELA BUTUȘINĂ - MAMA, NARATOR
RADU BUNESCU - GARDIAN, VÂNATOR DE FLUTURI, VECIN, TRAIAN ŞOIMU, POVESTITOR, DOCTOR, URSULEŢUL DANSATOR
IULIA DUMITRU - NARATOR, GARDIAN, PROFESOARA, PĂPUŞA MECANICĂ
OANA MARCU - NARATOR, PIA SCHWARZMANN
VLAD POPESCU - INTEROGATOR, DEȚINUT, NARATOR, ȘTEFAN PĂTRU, PEPE CLOVNUL, COPILUL
ALEXANDRU NUȚĂ - INTEROGATOR, NARATOR, ELEVUL DAN, DEŢINUT, FEMEIA CU BARBĂ, MIKLOS GABOR
TATIANA SERGHI - GARDIAN, NARATOR, CORINA OPREA, DEŢINUTA SÂRBU STELA, CIRCAR

 

scenografie: Maria Miu; asistent scenografie: Diana Sav; coregrafie: Victoria Bucun; muzică: Gabriel Basarabescu; video proiecție: Albert Ileanca; asistent regie: Monica Pop; director de imagine: Mihai Costea; regia de montaj: Dragoș Smărăndescu

colorizare: Mihnea Biciușcă, PPS: Mihnea Ciulei, motion grafic designer: Gabriela Burcea, sunet: Cătălin Putinianu, Sandu George; manager de proiect Ion Roșioru

„Proiectul P. s-a născut dintr-o constatare personală că teatrul politic e evident semnificativ pentru a reflecta societatea de astăzi. Am încercat să combatem ignoranța legată de trecutul nostru și refuzul de a-l judeca obiectiv și personal. Cu ajutorul unui grup minunat de actori și colaboratori am visat că spiritul omului învinge orice convingere politică impusă de un regim totalitar. Atâta timp cât există iubire și necesitatea gestului de a face bine, orice sistem, care servește doar unui grup limitat, e destinat să fie distrus dar nu uitat.” Alexander Hausvater, regizor

„M-a interesat impulsul utopic care vede ca posibilitate reală spălarea pe creier şi construirea unui om nou care la rândul lui să spele pe creier alţi oameni. Piesa urmăreşte povestea unui tânăr selectat într-un experiment de acest tip. Mă interesează felul în care bunele intenţii pot aduce rezultate dezastruoase. Conflictele dintre autoritate şi individ, dintre destinul colectiv şi destinul individual, dintre individ şi om ca reflecţie a politicului, dintre ceea ce devenim ca să satisfacem politicul şi noi înşine cu talentul nostru individual, antagonismul dintre diferitele idealuri ale vieţii fericite, alegerile pe care trebuie să le facem între diferite tipuri de rău, toate aceste conflicte, care sînt permanente în orice societate, devin nesemnificative pentru gîndirea utopică.  O existenţă lipsită de conflicte este imposibilă şi peste tot unde a fost încercat, rezultatul a devenit intolerabil.” Radu Dragomirescu, autor

“Spectacolul este unul tipic hasvaterian. Muzică multă, continuă, în specificul coloanelor sonore de film (a compus-o Gabriel Basarabescu), fizicație, solicitarea la maximum a feluritelor forme de exprimare de care dispun actorii chemați să își dea măsura și ca individualități (Gogu Preda, Ciprian Valea, Oana Marcu, Ada Dumitru), și ca trupă (celor deja menționați li s-au alăturat cu maximă eficiență Dan Andrei, Diana Bagdasar, Radu Bunescu, Daniela Butușină, Iulia Dumitru, Andrei Nedelea, Alexandru Nuță, Tatiana Seghi), amestecul de show și incizie în realitate, melanjul de realitate în stare pură cu irealitatea, visul, imaginea tușantă (aici, de pildă, aceea a fluturelui ca simbol al libertății, opusă celei a câinelui în lesă), mișcarea încheiată în gest de dans (excelentă coregrafia creată de Victoria Bucun), accentul pus pe componenta vizuală (decorul cum nu se poate mai potrivit creat de Maria Miu – ziduri imense, de închisoare, de fortăreață – se însoțește cu videomappingul creat de regizor, poate prea în exces pe alocuri), implicare, emoție în doze maxime.” Micea Murariu yorick,ro

“Dificultatea adaptării pentru scenă a unui astfel de subiect survine din cel puțin două surse: cum să aduci în fața spectactorilor un subiect care oripilează, astfel încât, dincolo de șocul inițial, ei chiar să înțeleagă grozăvia faptelor; a doua dificultate este dată de dimensiunea artistică propriu-zisă – cum să faci artă, când avem o asemenea temă. Radu Dragomirescu și Alexandru Hasuvater au făcut în așa fel, încât le-a ieșit un spectacol coerent, care țintuiește publicul în scaune, de o asemenea manieră încât spectactorii nu-și dau seama când a trecut timpul. Aproape două ore în care pe scenă ororile defilează sub ochii celor din sală, etapele devenirii omului nou sunt de o evidență și de o stridență copleșitoare, iar personajele își pierd trăsăturile diferențiatoare, își anulează treptat personalitățile, până în momentul în care devin brute-și-atât.” Nona Ropotan, bookhub.ro