Autor: Dumitru Radu Popescu
Adaptare: Domnița Munteanu
Regie: Nicolae Scarlat; regia tv: Domnița Munteanu
Gen: parodie, dramă
Durată: 106'

O piesă despre ipostazele dictaturii, având la bază un eveniment real consemnat de Plutarh în „Vieţi paralele”. Pe un vas de piraţi, un om ce se autointitulează Cezar îşi înscenează moartea în Senat. Cezar se amuză pe seama piraţilor şi îi ameninţă cu spânzurătoarea. La rândul lor, piraţii râd de Cezar şi  îi cataloghează demersul drept glumă şi nebunie.

MARIAN DESPINA - CEZAR
LIVIU TIMUŞ - CĂPITANUL
ION MUSCĂ - PIELE
CORNEL NICOARĂ - GRASUL
FLORIN MĂCELARU - SLABUL
CRISTINELA PĂDURE - DÂNSA
RADU OLĂREANU - PIRAT CHIOR
ROMEO TUDOR - PIRAT  BEAT

muzica: Dorina Crişan Rusu; scenografia: Maria Dulhan; montaj: Judith Georgescu

imaginea: Melu Pandele, Dumitru Croitoru, Mirel Ionescu, Dan Grigorescu; editor imagine: Mihai Mitici; asistent regie: Mihnea Dăneţ; sunet teatru: Ion Ciufu, Emil Corosu; lumini teatru: Vasile Popovici, Dorel Străchinaru; asistenţa tehnică CAR 7 Color: ing. Dan Laurescu, Nicolae Caraiani, Sorin Popovici; lumini: Chirică Andreescu, Aurel Ghinea, Nicolae Zamfir, Liviu Bratu;  asistenţi imagine: Mircea Georgescu; Emil Hossu Longin; Bogdan Nicolae; Cristian Turturică; sunet: Adrian Jifcu, Cornel  Mihai, Alexandru Georgescu; postprocesare sunet: Tatiana Stoenescu, Marian Vlasceanu; director de productie: Gabriela Scârneci

„Un spectacol actual, invitând insistent la reflecţie, căci dacă trimiterile sau aluziile textului, plasat pe vremea lui Iulis Cezar, erau valabile înainte şi sunt valabile şi după, înseamnă că, dincolo de revizuiri şi reforme există ceva care nu s-a schimbat. Este vorba despre tiranie şi libertate, despre putere şi de justificarea victimelor ei, mergând până la condamnarea la moarte a unui om pentru ceea ce ar putea să devină.” Victor Parhon, revista Teatrul Azi, nr. 11 - 12/1992