Autor: Beaumarchais
Traducere: Valentin Lipatti
Adaptare: Cornel Popa, Valentin Plătăreanu
Regie: Cornel Popa
Gen: comedie
Durată: 105'

Bartolo, tutorele Rosinei, o preafrumoasă fată din Sevilla, dorește să pună mâna pe banii acesteia și chiar să se căsătorească cu ea. Contele Almaviva este îndrăgostit de Rosine și încearcă să îi obțină favorurile doar că nu poate trece de controlul foarte strict al tutorelui ei.  Îl roagă pe Figaro, un frizer, să îl ajute să treacă de Bartolo și să ajungă la iubita lui.

DAMIAN CRÂȘMARU - FIGARO
TATIANA OLIER - ROSINE
DAN TUFARU - CONTELE ALMAVIA
MARIAN HUDAC - DON BAZILE
RADU GHEORGHE - BARTOLO
VALENTIN PLĂTĂREANU - LA JEUNESSE
CANDID STOICA - NOTARUL

scenografia: Elena Forțu; director de imagine: Beatrice Drugă; regia de montaj: Elena Wald; redactor: Ioana Prodan

sunet: Mircea Filoti; ilustrația muzicală: Lucian Ionescu; imaginea: Mircea Filimon, Constantin Trandafir, Haralambie Bârzan

„Spectacolul lui Cornel Popa este, ca şi precedentele, ceea ce se poate numi un bun şi alert spectacol ilustrativ, în sensul că ideile, personajele, umorul şi spiritul general al piesei sunt satisfăcute în comunicarea lor către spectatori. Poate că asemănarea cu spectacolele anterioare, stilistic vorbind, conţine şi pericolul uniformizării; riscul e ca, la un moment dat, Aristofan, Plaut, Moliere, Marivaux, Lope de Vega, Goldoni, Beaumarchais etc. să fie consideraţi, de unii spectatori mai puţin atenţi la nuanţe, drept pseudonime ale unuia şi aceluiaşi autor. O formaţie de actori de calitate au jucat, cum s-ar spune, în draci, folosind — în câteva gaguri scenice bine găsite de regizor — decorul, mobilierul, restul recuzitei (scaune, pălării, uşa, balconul, tabloul, scrisorile, clavecinul etc.) pentru a-i face pe spectatori să râdă. Se remarcă debutul unor actori tineri talentaţi: Radu Gheorghe şi Tatiana Olier. Foarte buni, ca de obicei, Marian Hudac, Valentin Plătăreanu, Dan Tufaru, Candid Stoica.” Dumitru Solomon, Teatru nr 4, 1976