loader

RECOMANDĂRI

Imagine

100 de ani de la nașterea lui Liviu Ciulei: Trei piese memorabile, difuzate la TVR Cultural. Vineri, „Gin Rummy” și „Hamlet” | VIDEO

În prima săptămână din luna iulie, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor trei piese de teatru memorabile, regizate de marele Liviu Ciulei: „O scrisoare pierdută”, „Gin Rummy” și „Hamlet”. În 7 iulie, s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Liviu Ciulei (7 iulie 1923), unul dintre cei mai importanți regizori români de teatru.

Miercuri, 5 iulie, de la ora 22.00, TVR Cultural a programat comedia nemuritoare „O scrisoare pierdută”, a lui Ion Luca Caragiale, un spectacol în regia lui Liviu Ciulei, din anul 1982, preluat de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”.

Piesa se bucură de o distribuție de excepție: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Fory Etterle, Petre Gheorghiu, Dem Rădulescu, Mircea Diaconu, Octavian Cotescu, Jean Reder, Simion Hetea, Ștefan Bănică, Aurel Cioranu.

Pierdută, o scrisorică de amor de la o persoană importantă, becher, către o doamnă din lumea bună, dezlănţuie un bulversant cameleonism politic, care răvăşeşte toată urbea, în plină campanie de alegeri parlamentare.

Spectacol de excepție, devenit, în scurt timp, un punct de referință în istoria teatrului românesc și un simbol al perioadei de aur a Bulandrei anilor ’60–’70, „O scrisoare pierdută” a impresionat prin echilibrul, omogenitatea valorică și armonia dintre interpreți și prin rafinamentul și viziunea regizorală a marelui om de teatru Liviu Ciulei. O veritabilă reconstituire istorică, în care grija pentru detalii se completează fericit cu cea pentru ansamblu și cu o integrare organică perfectă a elementelor componente, Scrisoarea pare astăzi cel puțin la fel de actuală ca atunci când a fost scrisă și jucată pentru prima dată”, notează Teatrul Bulandra. Aici puteți citi cronici din presa vremii.

Echipa: costumele - Doris Jurgea; sunetul - Gheorghe Niţă, Alexandru Ivan; imaginea - Maria Fotescu, Adrian Valentir, Radu Ioanid; operator-șef - George Grigorescu; regia TV - Alexandru Căpuşneac; realizator - Alexandra Orban; iniţiatorii proiectului - Ileana Pop şi Tudor Vornicu.

Regizorul Liviu Ciulei a pus în scenă pentru prima dată „O scrisoare pierdută” la Teatrul Bulandra în 1972, cu Toma Caragiu în rolul lui Ștefan Tipătescu, Rodica Tapalagă în rolul Zoei Trahanache, iar în rolul lui Agamiță Dandanache era Ciulei. În versiunea din 1982, din cauză că Toma Caragiu murise la cutremurul din 1977, iar Rodica Tapalagă nu mai juca la Bulandra, rolul lui Tipătescu a fost jucat de Victor Rebengiuc, iar rolul Zoei, de soția sa, Mariana Mihuț. În rolul lui Dandanache - Fory Etterle.

Liviu Ciulei a plecat din România în 1980, pe fondul cenzurii comuniste, iar munca sa nu mai putea fi popularizată cu ușurință. Ca să scape de cenzură, spectacolul lui Ciulei a fost filmat pe ascuns, într-o noapte, preluarea nefiind trecută în scriptele Televiziunii Române. A fost adus public în sală, iar filarea s-a făcut pe răspunderea lui Tudor Vornicu, redactor-șef al Direcției Programe.

Ştiu însă şi azi, că domnul Ciulei a repetat - în felul său echilibrat, limpede, sintetic: „Să nu-l trădăm pe Caragiale”. Pentru că o trecere din scenă pe ecran, asemeni unei traduceri dintr-o limbă în alta, fără măiestrie de maestru, poate duce la trădare. Se referea, sigur, la tot: la sensuri, la tăceri, la respectarea semnelor de punctuaţie atât de importante pentru Caragiale şi pe care trebuia să le urmărim în jocul actorilor, aşa cum el însuşi o făcuse, la partiturile celebrilor interpreţi, la relaţiile scenice atât de subtile, la machiaj şi costume, decor, la lumini şi sunet … la versiunea sa regizorală atât de „pasionată în faţa unui text perfect”, cum spunea. Şi se referea, fără a rosti, şi la amputări.

Ştia ce bombe cu explozie în conştiinţe reprezentau şi reprezintă, etern, replicile lui Caragiale. Mai cunoştea, din propria sa încrâncenare regizorală şi de viaţă, tentaculele nemiloase ale cenzurii ideologice. Era doar timpul îngheţului libertăţii de gând. Atât a rostit despre spectacol. Şi a acceptat”, povestea, pentru TVR, Alexandra Orban, atunci realizatoare, despre momentul în care a vorbit cu Ciulei la telefon, la Minneapolis, pentru a obține acordul său pentru filmarea spectacolului.

Urmăriți mai jos un scurt promo, din anul 2020:

În 7 iulie, ziua în care s-a născut regizorul Liviu Ciulei, TVR Cultural a difuzat, în memoria maestrului, două piese de teatru pe care și-a pus semnătura: „Gin Rummy” și „Hamlet”.

---

CITIȚI ȘI: „ÎNAPOI LA ARGUMENT”: LIVIU CIULEI, UNUL DINTRE CEI MAI FASCINANȚI ARTIȘTI ROMÂNI, ÎN DIALOG CU H.R. PATAPIEVICI | VIDEO

O scurtă biografie a lui Liviu Ciulei puteți citi pe site-ul Teatrului Bulandra, aici.

---

Astfel, în 7 iulie, de la ora 17.05, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor spectacolul „Gin Rummy”, după piesa lui Donald Coburn, cu Clody Bertola și Petre Gheorghiu, în regia lui Liviu Ciulei, spectacol preluat de la Teatrul „Bulandra”, în anul 1991.

„The Gin Game” este o piesă în două acte, scrisă de Donald L. Coburn, care a avut premiera la American Theatre Arts, Hollywood, în septembrie 1976, în regia lui Kip Niven. A fost prima piesă scrisă de Coburn și i-a adus autorului un premiu Pulitzer pentru teatru, în 1978.

Piesa este despre doi vârstnici care se află la un sanatoriu - Weller Martin și Fonsia Dorsey. Cei doi se împrietenesc treptat, pe măsură ce Weller o învață pe Fonsia să joace gin rummy, care ajunge să câștige mereu. Jocurile lor îi duc la discuții despre familiile și viețile lor, încercând să-și expună reciproc slăbiciunile.

(w882) Clody Bert

Sursa: Revista „Teatrul”, anul 1980.

Echipa: costume - Doris Jurgea, redactor - Mihaela Burda, adaptare TV - Dinu Cernescu, decorurile și regia - Liviu Ciulei.

Piesa a fost jucată pe scena Teatrului „Bulandra” în 1980, chiar înainte ca Liviu Ciulei să părăsească România.

De măiestrie, de o remarcabilă şcoală actoricească, ţine ştiinţa de a sugera, dincolo de cuvintele rostite, adevăratul chip al unei întâmplări pe care - din pudoare, din mândrie, dintr-o ome nească nevoie de demnitate - relatarea personajului o înfrumuseţează puţin.

Simţi, chiar dacă nu ai putea defini exact ceea ce se întâmplă, că dezvăluirile sunt parţiale, intuieşti - graţie unei priviri, unei intonaţii, unei perfect cântărite ezitări de o secundă - că rămâne mereu un colţ ascuns, un adevăr nespus până la capăt, şi îi urmezi pe actori, cu sufletul la gură, în această fascinantă aventură a descoperirii.

S-ar putea ca, la capătul drumului, să descoperi, pur şi simplu, lumea pe care o porţi în tine şi la care nu prea ai răgazul - sau curajul - să priveşti”, nota Cristina Dumitrescu, în revista „Teatrul Azi”, în 1999.

Urmăriți mai jos un promo:

 

Vineri seară, 7 iulie, de la ora 22.00, TVR Cultural a difuzat un spectacol celebru al lui Liviu Ciulei, din anul 2001, „Hamlet”, al lui William Shakespeare, în traducerea Ninei Cassian, cu o distribuție de excepție, pus în scenă la „Bulandra”.

Drama tânărului Hamlet, neliniştitul prinţ al Danemarcei, care caută adevărul şi răzbunarea pentru moartea tatălui său, este adusă în faţa publicului de actorii Marcel Iureş (Hamlet), Victor Rebengiuc (Claudius), Valeria Seciu (Gertrude), Irina Petrescu (actriţa principală), Ion Cocieru (actorul principal şi fantoma regelui), Ion Pavlescu (Polonius), Adriana Titieni (Ofelia), Ştefan Bănică jr. (Laertes), Andrei Aradits (Horaţiu), Răzvan Vasilescu (Rosencrantz), Cornel Scripcaru (Guildenstern), Petre Lupu (Osric), Mihai Constantin (groparul), Adrian Ciobanu (al doilea gropar), Şerban Pavlu (Marcellus), Gheorghe Ifrim (Bernardo), Costel Caşcaval (Francisco), Igor Chistol (Fortimbras), Valentin Popescu (Voltimand), Mihai Cibu (Cornelius), Mircea Gogan (marinarul), Silviu Geamănu (preotul), Alina Brezunţeanu şi Oana Tudor (doamnele de onoare), Alina Elena Dărvăreanu şi Răzvan Postolache (muzicanţi).

Echipa: ilustrația muzicală - Ildiko Fogarassy, scenografie decor - Octavian Neculai, scenografie costume - Nina Brumasilă, imaginea - Cristian Nicolau, redactor - Doina Teodoru, regia TV - Silviu Jicman, regia și adaptarea - Liviu Ciulei.

(w882) Marcel Iur

Marcel Iureș în „Hamlet”: Sursa: Teatrul Bulandra

Punerea în scenă la Teatrul „Bulandra” a spectacolului „Hamlet”, în anul 2000, a fost o alegere provocată de mai mulți factori: în primul rând, justificată sau nejustificată, o afecțiune pe care o am pentru Teatrul „Bulandra” și pe care am purtat-o în mine în momente de vârf ale teatrului, în momente grele, în diferite perioade, și justificată și de faptul că „Hamlet” este una dintre operele cele mai însemnate ale literaturii dramatice universale. Poate, nu știu dacă nu cumva cea mai complexă, cea mai deschizătoare de drumuri, din anul 1600 până azi.

Am ales „Hamlet”, pentru că este o piesă mare ca o simfonie, este, pentru cel care încearcă să o realizeze, o întrecere cu el însuși, nu se reduce la a-ți aplica cunoștințele profesionale. Cu cât o piesă este mai mare, cu atât sub frază există mai multe sectere. Descifrarea acestor subtexte, cum se cheamă în mod obișnuit, în „Hamlet” este infinită (…) și depinde de capacitatea noastră de a le descifra, cât mai multe dintre ele, niciodată toate”, spunea Liviu Ciulei.

O prezentare a spectacolului, pe site-ul Teatrului Bulandra, aici.

Urmăriți mai jos un promo:

 

Spectacole

mai multe

Un tânăr comunist este adus la un spital în timpul insurecției armate din 23 august 1944. Acesta moare subit, suspect, pe masa de operație. Ancheta făcută de noile autorități ale statului va face lumină în acest caz grație strădaniei unui comisar...

Un om obişnuit supus birocraţiei sistemului înnebuneşte treptat. Nu poate înţelege şi nici accepta modul în care funcţionează societatea, o societate care reuşeşte foarte bine să distrugă personalitatea fiecăruia. Personajul va trăi într-o lume...

Sorana Coroamă Stanca îl alege pe Alexandru Repan să-l întrupeze pe Egmont, renumitul războinic olandez, în tragedia scrisă de Goethe. Piesa este un manifest politic în care pofta lui Egmont de justiție și libertate națională se opune autorității...

 

#TNTV