loader

RECOMANDĂRI

Imagine

„Dezertorul”, comedie tragică de Mihail Sorbul, în regia lui Silviu Jicman, duminică la TVR

Spectacolul cu piesa „Dezertorul”, de Mihail Sorbul, s-a difuzat duminică, 12 noiembrie, de la ora 20.00 pe TVR3 și de la ora 23.00 pe TVR Internațional.

Teatrul Naţional de Televiziune prezintă

DEZERTORUL

Adaptare pentru televiziune după piesa lui Mihail Sorbul

„Dezertorul” este o comedie tragică, a cărei acțiune se desfășoară pe parcursul a 24 de ore în timpul primelor zile ale ocupației germane a Bucureștiului, în Primul Război Mondial.

Spectacolul de televiziune are, ca temă principală, tema războiului ce distruge totul în jur.

Un sergent român mobilizat, Silvestru Trandafir, aflat pe front, nu mai suportă gândul că soția sa i-ar putea fi infidelă și dezertează.

Acasă, după un incident cu Lică Chitaristul, pe care îl gonește pe fereastră, gelosul bărbat se confruntă cu un mai vechi pretendent la grațiile Aretiei, locotenetul german Gottfried Schwalbe. Curtenitor la început, neamțul își pierde la un moment dat răbdarea, dând semne de agresivitate erotică. Dialogul dintre cei doi bărbați e încărcat de tensiune dramatic, aflată la limită. Din replicile schimbate de cei aflați în scenă, se poate percepe neliniștea care domnește în oraș, chiar dacă o parte a populației încă se distrează.

Simțindu-se stăpân pe situație, neamțul se arată dispus să îl lase să plece pe Silvestru, în schimbul Aretiei, „prada lui de război”. Întărâtat, Silvestru îi taie beregata și, după ce se asigură că soția a părăsit locul faptei, se predă unei patrule germane. Ar fi putut să fugă, dar jertfindu-se vrea să evite represaliile ce s-ar fi putut abate asupra unor nevinovați.

(w882) DEZERTORUL

Față de piesa lui Mihail Sorbul, am realizat o extindere a spațiului de joc astfel încât să urmărim acțiunea din piesă și în imediata apropiere a casei familiei Trandafir. Spectacolul este unitar din punct de vedere al timpului, spațiului și acțiunii. Ne-am propus ca pentru a da o dimensiune universală poveștii noastre, să deschidem spațiul de joc, prin completarea scenariului cu secvențe de război sub formă de jurnal de front, pentru a configura atmosfera momentului (noiembrie, 1916, București, la două zile de la intrarea în capitala a trupelor germane). Aceste imagini sunt proiectate într-o sală de cinema din epocă, un spațiu inițiatic, traversat de toate personajele. În același timp, pentru a dinamiza povestea, urmărim în paralel, câteva momente din „muncă” depusă de cel care a înființat Studioul Cinematografic al Armatei Române. Personajul Ion (Jean) Oliva, student la Paris, înființează la 15 noiembrie 1916, Studioul Cinematografic al Armatei. Acest personaj real va participa accidental în povestea noastră la cele mai importante momente ale acțiunii: de la dezertarea lui Silvestru de pe linia frontului, până la executarea protagonistului. Imaginile de război fac la rândul lor parte din construcția scenografică.

În distribuție:

SILVESTRU TRANDAFIR – Andrei V. Ciopec

ARETIA – Ada Galeș

CASIOPE BUZATU – Daniela Nane

GOTTFRIED SCHWALBE – Liviu Pintileasa

LICĂ CHITARISTU’ – Geo Constantinescu

HERMANN – Axel Moustache

***

Scenografie decor și costume: Raluca Chelaru

Montaj: Marius Șerban

Procesare sunet: Cornel Ciuleanu

Ilustrație muzicală: Mihaela Constantinescu

Cameraman: Vlad Micu

Director de imagine: Ovidiu Guzu

Producător: Diana Dumitru

Producător coordonator: Demeter András István

Regie artistică: Silviu Jicman

Mai multe fotografii din spectacol și informații puteți găsi aici.

***

Redactor: George Mladen

Teatrul Național de Televiziune este un proiect Casa de Producție TVR, difuzat pe canalele TVR.

Spectacole

mai multe

Un propietar de ziar, avocat, dorește să candideze la un post de ministru în guvernul sfârșitului de secol XIX din România. Acesta dorește să folosească gazeta pe care o conduce ca să publice „știri” care folosesc scopului său. Vânătorii de...

În vremea regimului comunist din România, studenții și muncitorii primeau în chirie apartamente construite de stat, așa că doi tineri se decid să se căsătorească doar pentru a putea primi o repartiție mai bună a unei astfel locuințe.

Venit la conducerea statului atunci când nimeni nu dorea să preia puterea, Brâncoveanu rezolvă pe rând toate problemele pe care avariția boierilor vremii le provoacă: biruri mari luate de două ori în numele lui, trădare, minciună. Sfârșește...

 

#TNTV