după „Aranca - știma lacurilor”, de Cezar Petrescu

Autor: Cezar Petrescu
Adaptare: Dominic Dembinski
Regie: Dominic Dembinski
Gen: dramă
Durată: 57'

„Aranca, știma lacurilor", cotată de George Călinescu ca fiind una dintre cele mai valoroase scrieri ale lui Cezar Petrescu, prezintă o aventură paranormală trăită de un bărbat pe proprietatea grofilor Kemeny din Transilvania. Locul fusese scos la licitație după ce ultimii proprietari muriseră fără urmași. Castelul avea reputația că este bântuit de stafii. Ultimul membru al familiei, contesa Aranca, dispăruse în mod misterios în urmă cu mulți ani.

ILINCA GOIA - ARANCA
MIRCEA RUSU - PROFESORUL
DOREL VIȘAN - AVOCATUL SILVESTRU HOTĂRAN
ALEXANDRU JITEA - GYULA
ION HAIDUC - MICLOȘ
MARIA ROTARU - SOȚIA LUI MICLOȘ
MIRON MUREA - ȘOFERUL
MARIAN STAN

decor: Gheorghe Rasovsky; costume: Carmen Rasovsky; muzica: George Marcu; imagine: Viorel Sergovici, Viorel SergoviciJR; regia de montaj: Constantin Marciuc; redactor: Doina Teodoru

director de producție: Miron Murea; regizor secund: Daniela Violescu; machiaj: Magda Ianăș; sunetul: Bogdan Paul Groman, Dorin Stănculescu, Vasile Luca; postprocesare sunet: Ioan Dinuță, Florin Tăbăcaru; asistent imagine: Petre Sorescu; asistent costume: Aura Pleșu; maistru electrician: Ion Olteanu; electricieni: Constantin Călin, Liviu Diaconu, Vasile Dincă; recuziteri: Ilie Logofătu, Radu Alexandru; tapițer: Alexandru Dumitrescu; mașiniști: Adrian Radu Ion, Ion Matișan

„Aranca...este un film – vis , l-am dorit ca pe un dulce coșmar, o evadare din teatru, înspre tăcerea cinematografului pe care-l iubeam de când mă ducea tata să văd, să revăd, iar să văd „Rubliov”-ul lui Tarkovski sau „Pădurea de mesteceni” a lui Wajda. Mă ținea pe genunchi sau de mână și boceam uneori amândoi văzând, revăzând, atâta înțeleaptă frumusețe! Tatăl meu a fost director de imagine, operator, cum zicea el - sună mai simplu, el m-a învățat că sufletul este cea mai sensibilă peliculă.... Tatăl meu a fost hoț de visuri ca și Viorel Sergovici senior, care a filmat „Aranca” și m-a ajutat, m-a chemat să zburăm împreună, care mi-a redat peste ani jocul niciodată început ori terminat cu tatăl meu, „cinematografist” ca și el. Aranca, este visul lui Viorel, alături de nemuritoarele lui poeme în imagini smulse lui Mircea Eliade.” Dominic Dembinski despre Aranca www.tvr.ro

„ARANCA - un excelent film TV. Deşi stăpân pe legile nescrise ale teatrului TV, cum a dovedit prin câteva reuşite, Dominic Dembinski a optat pentru formula cinematografică în cazul transpunerii acestei nuvele a lui Cezar Petrescu, având în vedere, desigur, filmicitatea deosebită a naraţiunii. În prelungirea naturalismului şi sub imperiul expresionismului, atmosfera prevalează asupra intrigii, erodând statutul personajului, iar preluarea unor teme romantice este exploatată prin optica psihanalizei, ştiut fiind că aceasta a impus în literatură noţiunea de "scenariu imaginar al unei dorinţe inconştiente". De unde şi categoria „fantasticului interior” în care însuşi Cezar Petrescu îşi înscria parte din opere („Omul din vis”, „Omul care şi-a găsit umbra”, „Aranca, ştima: lacurilor”, „Simfonia fantastică”, „Baletul mecanic”), subsumate „investigaţiei verticale”, sondaj al conştiinţei concretizat în proiecţii bizare. Înainte ca imaginea să prindă contur pe micul ecran, se insinuează auditiv o stare de nelinişte prin picurul obsesiv al unei stalactite, devansând o secvenţă subliminală.” Irina Coroiu, „Un pariu câștigat pentru TVR” Teatru Azi nr. 1-2 anul 1997 rubrica TELETEATRU

„Dacă regizorului îi revine meritul esențial al acestui decupaj inspirat, cu reflexe reverberante provocate de simbolicele existențe crepusculare, prezentate într-o discretă viziune de art nouveau datorată scenografilor Carmen și Gheorghe Rasovsky, tandemul experimentat al operatorilor Viorel Sergovici senior și junior a contribuit creator la transferarea asupra imaginii a funcției magice a cuvântului.”  Irina Coroiu, „Un pariu câștigat pentru TVR” Teatru Azi nr. 1-2 anul 1997 rubrica TELETEATRU